„Vreau să merg la sală!”
„Vreau să scriu o carte!”
„Vreau să încep cursul de engleză!”
„Vreau să încep să lucrez la teza de doctorat!”
Tu la ce visezi demult să începi să lucrezi, dar nu ai timp să faci asta? De câte ori ai spus că de mâine/de luni/de…peste 10 minute vei începe să lucrezi la obiectivul tău, dar nu te-ai încumetat să faci ceva în sensul ăsta, cu adevărat?
Și tu, și eu, și fiecare om din lume a avut cel puțin un moment în viață în care și-a dorit să facă un lucru, un obiectiv fixat de mult timp, dar a amânat, a găsit o scuză, o altă prioritate pentru a lăsa deoparte obiectivul stabilit. Astăzi, vom discuta despre câteva elemente care să te ajute în lupta cu manifestările ce țin de procrastinare.
În primul rând, este important să plecăm de la premisa că ceea ce ne propunem să facem este ceva cu adevărat valoros pentru noi.
De exemplu, vreau să merg la sală pentru că vreau să îmi lucrez musculatura și să arăt mai bine sau pentru că vreau să fiu mai sănătos/sănătoasă.
Vreau să scriu o carte pentru că visez demult la o poveste pe care vreau să o împărtășesc cu ceilali. Această poveste înseamnă ceva pentru mine, are o semnificație aparte și nu pot să mi-o scot din minte.
Stabilește clar obiectivul și „De ce?”-ul
Cheia în a nu ne mai folosi de procrastinare este să stabilim ce anume vrem să facem și, mai ales, de ce. Care este miza? Care este semnificația? Ce anume rezonează atât de puternic cu noi din ceea ce vrem să realizăm?
Este important să ne luăm un timp cu noi și să vizualizăm rezultatul pe care vrem să îl obținem. Cum va arăta (în cazul în care este un obiect)? Cum vom arăta noi după ce vom obține ceea ce ne dorim? Cum ne vom simți? În ce fel îndeplinirea acestui obiectiv va aduce un plus de valoare în viața noastră?
Odată realizat acest prim pas, următorii implică strategii, tehnici de organizare și de menținere a angajamentului.
Rutina
Fie că ne dăm seama de asta sau nu, fie că ne dorim asta sau nu, fiecare dintre noi are o anumită rutină, anumite tabieturi zilnice. Și este foarte bine să fie așa! Psihicul noastru are nevoie de rutină pentru că, în acest fel, se simte în siguranță, în control (asupra lucrurilor pe care le poate controla).
Introdu în rutina ta zilnică elemente care să aibă legătură cu obiectivul tău. De exemplu, dacă obiectivul este acela de a merge la sală, începe prin a căuta variantele de sală din apropierea ta, apoi echipamentul de care ai nevoie, apoi alege un abonament și programează-te la prima ședință.
Tip: programările au rolul de a crește angajamentul față de o anumită activitate. În plus, prezentarea la programarea pe care o setăm implică respect față de timpul nostru și față de timpul altor persoane implicate (în cazul sălii, al instructorului sau al persoanelor care ar vrea să vină la clasă, dar nu pot pentru că locul este deja ocupat de tine pentru a te bucura de el).
Echilibrează balanța între efort și relaxare
Orice activitate pe care o facem, orice tip de muncă necesită și perioade de odihnă, de relaxare care să ne ajute să ne detensionăm mintea. Este important să ne odihnim, deoarece o minte relaxată ne poate ajuta să revenim cu idei noi legate de proiectul la care lucrăm, uneori mai bune decât ideile inițiale.
Unul dintre cele mai bune sfaturi pe care le-am primit de la un fost profesor a fost ca, atunci când suntem la un examen sau am terminat un proiect, să ne oprim 10-15-30 de minute dacă ne permite timpul, să ne relaxăm și apoi să revenim pentru a corecta proiectul respectiv. Cu siguranță, îl vom vedea cu alți ochi.
Odihna activă
Atunci când ne relaxăm între etapele unui proiect, între două perioade de muncă, înainte de a finaliza ceea ce avem de făcut, este important să menținem totuși minte antrenată. La fel ca mușchii, mintea are nevoie să rămână într-o stare moderată de încordare.
Imaginați-vă că învățați pentru un examen. Luați o apuză de 10 minute, timp în care decideți să vă întindeți în pat. Șansele de a procrastina, de a nu reveni la masa de lucruri sunt uriașe. Este aproape o certitudine.
Pentru a evita acest lucru, e bine să găsim metode de a ne relaxa care să implice totuși un efort mental moderat, cum ar fi vizionarea unui Ted Talk de 10 minute sau a unui episod din documentarul Explained de pe Netflix, ori un filmuleț de pe un canal educativ de YouTube, cum ar fi Zaiafet.
Organizează vizual
Nu lăsa rutina pe care o stabilești pentru obiectivul tău doar la stadiul de idee! Ia o agendă sau un planner și scrie pentru fiecare zi, ceea ce ai de făcut. Fii realist, estimează durata fiecărui obiectiv pe care ți-l propui și nu te încărca mai mult decât poți realiza fizic. Încearcă să ții cont de faptul că mai pot apărea și lucruri neprevăzute pe parcursul zilei. Lasă o oră pe zi și pentru asta.
Pe măsură ce îndeplinești obiectivele de pe lista ta, bifează-le pentru a avea o imagine mai clară asupra a ceea ce ai realizat. Fii mândru/ă de tine pentru fiecare lucru pe care îl realizezi! Cu cât manifești mai multă iubire și îngăduință față de propria persoană, cu atât îți va fi mai ușor să îndeplinești ceea ce îți dorești și să te bucuri de întreg procesul prin care ajungi acolo.
Doar 5 minute (recompensă imediată)
Dacă ceea ce ai de făcut poți face în următoarele 5 minute (nu ai NEAPĂRAT nevoie de nimic ce nu e prin preajma ta), pur și simplu, fă-o!
Acum o să îți prezint mecanismul prin care funcționează procrastinarea. Partea rațională a creierului noastru face tot ceea ce am discutat până acum, stabilește obiectivul, „De ce?”-ul, face liste de sarcini și știe clar ceea ce are de făcut. Această parte știe clar că va face ceea ce are de făcut și, la final, va primi recompensa.
Pe de altă parte, există în creierul nostru, sistemul de recompensare imediată. El funcționează pe principiul „Viața e frumoasă dacă îndeplinim ceea ce avem nevoie acum, nu mai târziu.”. Viața e frumoasă dacă dormim atunci când avem nevoie să dormim, mâncăm când avem nevoie să mâncăm, ne uităm la seriale pe Netflix când vrem să ne uităm la seriale pe Netflix. Cei de la „Wait but what” numesc această parte care funcționează pe baza nevoilor primitive, maimuță.
Atât partea care urmărește recompensa mai mare, dar mai îndepărtată, cât și partea care urmărește recompensa imediată, există împreună în psihicul noastru. Atunci când procrastinăm, lăsăm maimuța să câștige.
Ai grijă de tine!
Este foarte bine să ne fixăm scopuri și să luptăm pentru ele, să fim productivi, să ne menținem mintea alertă, dar e important să avem grijă de noi în același timp. E important ca rutina noastră să conțină și perioadele în care mâncăm sau dormim atât cât avem nevoie, nu atât cât ne rămâne timp.
Important e să ne oferim mici recompense pe măsură ce lucrăm la un proiect mai mare pentru a menține angajamentul și satisfacția cu munca noastră. Este bine să ne străduim să fim productivi, dar nu să facem din muncă singura ocupație a vieții noastre pentru că acest lucru duce, deseori, la burnout.
Lupta cu procrastinarea este importantă atunci când aceasta este prezentă în majoritatea zilelor. Faptul că alegem să nu lucrăm în weekend sau să avem un timp seara în care să ne relaxăm nu înseamnă procrastinare, ci faptul că punem limitele necesare pentru a ne proteja.
Încearcă și tu aceste recomandări și îndeplinește-ți obiectivele! Procrastinare sau productivitate? Este o alegere. Deși poate fi greu la început dacă nu am fost obișnuiți să facem asta până acum, prin exercițiu, orice se poate învăța.