Majoritatea persoanelor care ajung în cabinetul medicului psihiatru sau al psihologului semnalează stări de tristețe sau teamă excesivă. În fiecare zi, folosim termenul „depresie” cu generozitate ca și cum simptomele depresive ar face parte din normalitate. De multe ori, nu există o distincție clară între depresia reală și alte stări de tristețe, apatie, spleen. Auzim exprimări de genul „Am atât de mult de lucru încât o să intru în depresie.”, iar acest lucru duce la perpetuarea confuziei.
De aceea, este important să înțelegem ce este depresia, cum se manifestă și ce putem face în această privință.
Depresia (tulburarea depresivă majoră) este o tulburare des întâlnită care afectează negativ felul în care ne simțim, gândim și ne comportăm. Ea generează sentimente de tristețe, lipsa plăcerii și interesului în activități care, înainte, ne bucurau și poate duce la o varietate de probleme fizice și emoționale care scad capacitatea persoanei de a funcționa în mediul profesional și personal.
Care sunt simptomele depresiei?
Simptomele depresiei pot varia în funcție de intensitatea episodului, de la simptome ușoare până la simptome majore. Diagnosticul de episod depresiv major este condiționat de durata simptomelor care trebuie să fie de minim 2 săptămâni. Aceste simptome pot include:
💠 Dispoziție depresivă sau tristețe excesivă;
💠 Pierderea interesului sau plăcerii în activități care înainte erau apreciate;
💠 Schimbări privind apetitul – creștere sau scădere în greutate, involuntar;
💠 Modificări privind programul de somn – insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;
💠 Lipsă de energie, oboseală;
💠 Agitație (de exemplu, incapacitate de a sta liniștit, mersul fără un scop anume, frântul mâinilor, hainelor sau altor obiecte) sau lentoare (creșterea pauzelor înainte de a răspunde, vorbire redusă în volum) psihomotorie;
💠 Sentimente de vinovăție sau lipsa valorii personale;
💠 Diminuarea capacității de gândire sau concentrare și indecizie;
💠 Gânduri de moarte, gânduri de suicid cu sau fără un plan anume, tentative de suicid.
Depresia poate fi trăită diferit în funcție de gen și de vârstă, iar simptomele listate mai sus creează tipare diferite de manifestare a tulburării.
Astfel, copiii tind să experimenteze modificări în legătură cu:
💠 Dispoziția afectivă, cum ar fi iritabilitate, furie, schimbări ale dispoziției, plâns facil;
💠 Starea de bine emoțională, prin sentimente de incompetență („Nimic nu îmi iese, nu pot face bine.”), disperare, tristețe intensă manifestată prin plâns;
💠 Comportamentul. Pot deveni evitanți față de prieteni și familie, pot avea probleme la școală sau refuza să meargă la școală, ori pot avea gânduri de moarte și suicid;
💠 Abilitățile cognitive, prin dificultate de concentrare, scădere a performanțelor școlare observabile și prin notele obținute;
💠Programul de somn, prin a dormi prea mult sau prea puțin;
💠 Starea de bine fizică, pierderea energiei, probleme digestive, schimbări privind pofta de mâncare, pierdere sau creștere în greutate.
De câte feluri poate fi depresia?
În funcție de intensitatea simptomelor, întâlnim: tristețea (intensitate scăzută, emoție firească în situații ce implică pierderi în plan personal sau profesional), distimia (simptome de intensitate moderată care persistă pe o perioadă mai lungă de timp) și episodul depresiv major, caracterizat prin intensitatea ridicată a simptomelor.
În plus, atunci când episodul depresiv are și componente hipomaniacale sau maniacale, diagnosticul vizează alte tulburări.
Atunci când distimia are și componente hipomaniacale (dispoziție neobișnuit de bună și euforie, vorbire rapidă, cheltuieli exagerate, agitație, comportament agresiv sau ostil care nu ține seama de cei din jur, inabilitatea de a se concentra, decizii și acțiuni impulsive), diagnosticul urmărit este cel de ciclotimie.
În situația în care episodul depresiv major alternează cu episoade maniacale (simptome similare episodului hipomaniacal, la o intensitate mult mai ridicată; pot fi prezente și lipsa contactului cu realitatea, delirul sau halucinațiile), putem vorbi despre tulburare afectivă bipolară.
Care sunt principalele metode de tratament?
Din fericire, depresia este una dintre tulburările mentale care răspund cel mai bine la tratament. În unele cazuri, durează mai mult până să fie identificată o schemă de tratament corespunzătoare, însă simptomele își diminuează din intensitate.
Cel mai important pas pentru identificarea unui tratament corespunzător este evaluarea. Ea investighează simptomele specifice, istoricul familial și medical, factori de mediu și culturali care pot constitui stresori. În funcție de rezultat, se aleg metodele de intervenție.
Prima metodă de tratare a depresiei este medicamentația. Ea ajută la reglarea nivelului neurotransmițătorilor implicați în starea noastră emoțională, cum ar fi serotonina, noradrenalina și dopamina.
Antidepresivele sunt foarte importante în faza acută a episodului pentru că diminuează intensitatea simptomelor și contribuie la reintegrarea clientului în plan social și profesional, ceea ce poate dura până la 3 luni. De obicei, tratamentul se menține încă 6 luni pentru prevenirea recăderilor sau mai mult, în funcție de indicațiile medicului.
Ceea ce este foarte important în legătură cu tratamentul medicamentos este că nicio modificare nu se realizează fără îndrumarea medicului psihiatru curant.
În completarea tratamentului medicamentos, este inclusă psihoterapia. Cele două metode de intervenție contribuie la rezultate mai bune și la înlăturarea pe termen lung a simptomelor depresive. Intervenția psihoterapeutică poate fi individuală sau poate include și alte persoane, în funcție de factorii care cauzează și mențin depresia.
De exemplu, poate fi utilizată terapia de cuplu sau de familie pentru gestionarea problemelor din relațiile cu persoanele apropiate sau terapia de grup pentru a primi și oferi suport persoanelor care suferă de aceeași tulburare.
În funcție de severitatea simptomelor și de factorii de prognostic, tratamentul poate dura câteva săptămâni sau o perioadă mai îndelungată.
Prevenția
Depresia nu este considerată genul de tulburare care ar putea fi prevenită în sine, însă, odată ce trecem printr-un episod depresiv, putem identifica strategii care să ne ajute pe termen lung să prevenim un alt episod sau să îi facem față mult mai ușor.
Tehnicile vizează modificarea stilului de viață, în așa fel încât să reducem pe cât posibil acțiunea factorilor de stres, să construim relații stabile cu persoanele care ar putea constitui un sprijin, să menținem tratamentul indicat de medicul psihiatru, să avem o activitate fizică susținută care contribuie la secreția endorfinelor și la creșterea stării de bine.
Fiecare dintre noi este unic, iar strategiile care funcționează pentru cineva este posibil ca, pentru altă persoană, să nu funcționeze. De aceea, este important să experimentăm și să alegem acele schimbări care sunt potrivite pentru noi. Specialiștii sunt prezenți pentru a ne oferi spirjinul lor, însă deciziile finale legate de propria sănătate vor fi luate de fiecare dintre noi.
Depresia este o afecțiune des întâlnită, iar ajutorul de specialitate este disponibil. Cu diagnosticul și intervenția potrivite, clienții reușesc să treacă peste acest episod. Dacă și tu te confrunți cu simptome ale depresiei, primul pas este o evaluare amănunțită realizată de psihologul clinician, urmată de recomandări privind intervenția.