Conștientizarea a ceea ce se întâmplă în interiorul tău când ești atacat, ce emoții și gânduri ai, este doar primul pas. Acum, să analizăm câteva situații concrete în care limitele noastre sunt puse la încercare și să vedem cum putem reacționa eficient în cazul lor!
- Să presupunem că iei decizia de a-ți da demisia pentru a deveni antreprenor. Se pot găsi persoane care să își dea cu părerea despre această decizie, care să te critice sau să îți facă observație în legătură cu acest lucru.
Există posibilitatea ca persoana care te sfătuiește să nu faci asta să fie cu adevărat îngrijorată pentru tine, să fie cu adevărat preocupată sau ca această critică să vină din motive subiective.
Oricum ar fi, un mod politicos, dar ferm de a pune limite în această situație este: „Apreciez grija ta față de mine, dar sunt hotărât/ă. Sunt conștient/ă care sunt beneficiile și riscurile și, având toate informațiile, vreau să fac asta.”.
2. Oamenii se diferențiază prin foarte multe trăsături de personalitate. Una dintre aceste trăsături este dominanța. Unii dintre noi suntem orientați către a lucra individual sau în echipă pentru noi, iar alții suntem orientați către a domina, către a da sugestii, a-i organiza pe ceilalți, chiar dacă acest lucru nu se cere.
Să luăm un exemplu din viața personală de această dată. Să presupunem că mergi cu prietena ta cea mai bună să își alegi rochia de mireasă. La vederea modelului pe care l-ai ales și ai decis să îl porți în ziua nunții, ea îți spune: „Nu este bun/ă pentru tine. Nu îmi place modelul pe care l-ai ales. Alege și tu ceva mai modern!”.
Un mod ferm, dar lipsit de agresivitate prin care să punem limite este: „Înțeleg punctul tău de vedere, dar asta este alegerea mea și îți mulțumesc pentru că înțelegi și o respecți.”.
3. Un fenomen foarte des întâlnit este bullying-ul. De obicei, îl asociem conflictelor dintre adolescenți în mediul școlar, însă el este întâlnit și la vârsta adultă, mai ales în mediul profesional. Una dintre formele de bază ale bullying-ului este bârfa, prin răspândirea zvonurilor neadevărate.
În cazul în care te confrunți cu această situație, cea mai bună recomandare este să confrunți persoana care îți face acest lucru și este important ca mesajul tău să conțină trei informații: faptul că știi că se răspândesc zvonuri neadevărate, faptul că persoana în cauză nu a vorbit cu tine despre asta și faptul că nu te-a întrebat direct dacă ceea ce a aflat este adevărat sau nu.
Un exemplu de replică ar fi: „Înțeleg că discuți despre mine/partenerul meu/fizicul meu etc., cu mulți oameni, dar nu cu mine. Dacă ai vreo nelămurire, întreabă-mă în față ce vrei să știi!”. Cu siguranță, nimeni nu se așteaptă la acest răspuns.
4. Un alt exemplu frecvent întâlnit este cel în care treci printr-o perioadă dificilă, iar oamenii care știu te întreabă cum te simți, deși tu nu ai dori să vorbești despre asta. Din nou, este posibil ca intențiile să fie bune, însă asta nu schimbă faptul că este dificil pentru tine să deschizi subiectul.
Prin urmare, dacă te afli la masă cu familia, iar verișoara te întreabă de față cu toată lumea „Cum te simți acum că ai divorțat? Cred că îți este îngrozitor de greu să fii singur/ă după atâția ani!”, un răspuns potrivit ar fi „Nu sunt dispus/ă să vorbesc despre asta. Îți mulțumesc pentru înțelegere!”.
Este posibil ca acest răspuns să îi facă pe ceilalți să te considere prea sensibil/ă sau secretos/secretoasă, însă este ok să fie așa mai degrabă decât să vorbim despre ceva ce nu ne dorim să dezvăluim.
Furia și reacțiile tale atunci când ești furios/furioasă reprezintă o dovadă în plus pentru cât de important este să fii ferm/ă, asertiv/ă și să pui limite. Dacă te lași criticat/ă sau atacat/ă de ceilalți în speranța că totul se va termina de la sine, nu vei reuși să întrerupi acest comportament.